Misiunea „Salteaua”: retur-record! Jos palaria, Dedeman!

De ceva timp nu mai avusesem si noi parte de o peripetie si chiar era momentul. Glumesc! In ceea ce urmeaza, nu era cazul sa devenim protagonistii unei comedii, dar s-a intamplat. Nu mai eram multumiti de salteaua de pat de vreo doua saptamani, are ce-i drept cativa ani buni si nici nu a fost vreo calitate superioara, iar asta si-a spus cuvantul. Asa ca, am fost nevoiti sa cumparam una noua. Pentru niste oameni normali este o misiune simpla. Pentru noi a fost o adevarata aventura. Misiunea „Salteaua”: retur-record! Jos palaria, customer-service Dedeman!

M-am tot uitat eu dupa niste variante, am cautat si pe net, dar nu voiam neaparat sa comand online. Pentru ca eram si in cautare de brad artificial ( stiu, e abia la inceput luna noiembrie, dar eu vreau sa-l tin cat mai mult timp impodobit), am gasit cateva modele la Dedeman. Asa ca l-am asteptat sa vina acasa de la serviciu si am mers sa ne uitam…si la brazi si la saltele. Imi pare rau ca nu a avut cine sa filmeze ce a urmat.

Brad nu am gasit. Abia adusesera cateva modele, nu apucasera sa afiseze pret si nici sa-i aseze pe toti, asa ca am renuntat la idee pe moment. Dar saltele erau..toate marimile si modelele. Ne-am invartit, am ales una, domnisoara de pe raion a cerut sa fie adusa si ne-a anuntat ca trebuie sa asteptam 20 de minute. Zis si facut! Intre timp ne-am gandit cum o transportam, am cumparat si niste chingi si am asteptat frumos la casa. Sincer, aveam unele dubii in privinta marimii, nu masurasem pe cea de acasa, dar am mers pe intuitie. O nebunie, stiu! Ba chiar am sunat-o si pe mama sa o intreb de dimensiune, pentru ca are acelasi tip de mobila. M-a avertizat ca nu va fi in regula, dar eram deja la casa.

Am achitat si am pus salteaua pe masina. A urmat un drum deloc amuzant prin oras, cu viraje, trafic intens si salteaua care transformase masina in Superman. In fata blocului, dubiile s-au accentuat. Am lasat salteaua pe masina si am mers sa masor. Mai bine asa, decat sa o urcam si sa ne dam seama sus ca nu este buna.  Dubiile s-au confirmat. Nu era masura potrivita! Asa ca ne-am urcat in masina. Am plecat cu salteaua spre Dedeman sa o schimbam. Alt traseu cu emotii, iar stat in trafic. Ma busea si rasul si plansul simultan. R. era foarte relaxat: „Aveai altceva mai bun de facut la ora asta? Eu zic ca nu. Ne mai plimbam si noi”!

Am parcat, am pus salteaua pe carucior. Am luat tot magazinul la pas. Destinatia: biroul de informatii.
-Doamna, am vrea sa schimbam salteaua!
-Sigur. Cand ati achizitionat-o?
-Acum 20 de minute! Misiunea „Salteaua”: retur-record!

Imi imaginam deja ca vor urma nervi, hartii peste hartii, fețe crispate. Total gresit! Pentru prima data in viata am fost impresionata de customer-service Dedeman. Jos Palaria! In 15 minute am completat documentele de retur, a fost preluata salteaua, ne-a fost adusa alta pe dimensiunile corecte si eram cu ea in parcare. Si asta fara nervi, fara fețe crispate, trei angajate zambitoare, care au glumit cu noi si ne-au servit impecabil!

Acum…iar urcat salteaua pe masina, iar asigurat cu chingi..destinatia: home! Nu stiu de unde am avut puterea sa o car sus, ca de obicei plang si ma lamentez. Cred ca rasul lui R. a fost molipsitor. In final i-am trimis si mamei un mesaj, ca sa nu stea cu gandul la peripetia noastra pe strazi noaptea cu salteaua dupa noi: Am nimerit-o. A doua oara!