Pentru ce cred NU AR TREBUI să facem COPII

Nu știu cum sunt alții, dar când vine vorba despre copii, sunt câteva situații față de care am ZERO TOLERANȚĂ. Fac precizarea de bun simț că nu avem încă un copil și nici nu am pretenția că sunt reguli sau aspecte general valabile. Fiecare face ce vrea. Doar că un copil nu este doar o decizie și nu ar trebui să fie niciodată un instrument, din punctul meu de vedere. Așadar, eu cred că, NU AR TREBUI SĂ FACEM COPII:

1. Pentru că așa intrăm în rândul lumii

Un copil nu este un mijloc pentru a atinge un scop comun. Nu toți suntem făcuți să avem/creștem/educăm copii. Nu toți sunteți pregătiți să fim părinți. Și nu ar trebui să fie acesta scopul suprem pentru a fi acceptat de societate. „Ai și tu o vârstă, când faci copil?”, „Și, gata, v-ați căsătorit, pe când un bebe?”, „Vrei să ajungi mamă bătrână?”, „Toate colegele tale au, tu când?”, sunt din punctul meu de vedere cele mai jenante întrebări. Am căzut cândva în capcana lor, dar mi-am promis să nu o mai fac. Rândul lumii nu există, nu suntem o turmă…

2. Pentru că bunicii își doresc

Bunicii au avut copii, al lui pe el, ai tăi pe tine. V-au crescut, s-au bucurat de copilăria voastră, au plâns și au râs cu voi și v-au savurat fiecare etapă. Au luat la momentul lor această decizie, nu este cazul să ia decizia și pentru voi. Da, părinții noștri și-ar dori poate să fie bunici, dar nu este acesta un motiv pentru a aduce un copil pe lume. Poate ei sunt pregătiți să fie bunici, dar suntem și noi pregătiți să fim părinți?

3. Pentru a-l ține lângă tine/a-l lega de tine/ pentru a-i forța mâna

Pe cât de urât sună aceste expresii, pe atât de urâtă este motivația. Dacă nu este încă pregătit pentru o relație serioasă, în niciun caz nu va fi pentru un copil. Așa că dacă nu te-a cerut în căsătorie, dacă nu ți-a propus o relație serioasă, dacă planuri nu devin comune, un copil nu va aranja toate astea. Ba chiar ar putea să vină pe lume într-un moment total nepotrivit, să fie simțit ca o simplă împrejurare, ca un ghimpe…scopul nu scuză mijloacele. La fel și în cazul în care simți că are pe altcineva. Poate sunteți căsătoriți și el are pe altcineva, sau ea are pe altcineva, sau pur și simplu nu există altcineva, dar numai merge…în aceste circumstanțe, a-ți propune să faci un copil pentru a salva cu orice preț relația este poate cea mai proastă idee. Copilul va tensiona situația, mai ales dacă era deja pe brânci relația și finalul ar putea fi mai dramatic decât dacă vă strângeați frumos mâna și fiecare o lua pe drumul lui. Ba ar fi nedrept și față de copil să vină pe lume în asemenea condiții.

4. Pentru că doar unul își dorește

Un copil este o decizie în doi. Relația este bună? Circumstanțele sunt sănătoase? Dorința este de ambele părți? Dacă da este răspunsul la toate întrebările, atunci bebe poate să vină pe lume.

5. Pentru că trebuie să ne îngrijească cineva la bătrânețe

Motivul acesta este de departe unul dintre cele pe care le detest. Nu faci copil ca să aibă cine să-ți dea o cană de apă la bătrânețe, așa cum ai auzit pe la bunici. Este o vorbă veche, ce nu se mai potrivește deloc în societatea actuală. Să nu te mire că vei ajunge să-i reproșezi când se face mare că te-ai sacrificat ca să-l crești: „m-am lăsat pe mine, să-ți dau ție; te-am îngrijit acum e rândul tău; nu uita câte am făcut pentru tine, vine și rândul tău să mă ajuți ” …și le-am ales pe cele mai întâlnite replici, dar lista e lungă. Cert este că nu facem copii ca să ne asigurăm bătrânețea.

6. Pentru ca el să facă în viață ce tu nu ai reușit

Cel mai rău lucru pe care îl poate face un părinte este să proiecteze asupra copilului propriile idealuri, dorințe, năzuințe. Fiecare individ este liber să aleagă propria cale. Fiecare are talentul, vocația, înclinația spre ceva anume. Nu va fi inginer, pentru că n-ai reușit tu. Nici doctor. Nici educatoare. Va fi cine vrea să fie. Și va greși de câte ori este nevoie pentru a reuși. Va face și greșelile tale sau poate nu.

foto:telegraph.co.uk