Tineri și neliniștiți...în bucătărie

Prima noastră dulceață de cireșe- test de răbdare

“-Iubito, facem dulceață de cireșe?” Unul din acele momente care începe cu un alint, la care se adaugă “facem” și în final se termină cu mine singurică în bucătărie, bântuind prin fața aragazului. Și a fost…prima noastră dulceață de cireșe- test de răbdare.

 

Când vine vorba de bucătărie, sunt omul care îl ia de cele mai multe ori pe NU în brațe din prima. NU îmi iese mie! NU știu eu! NU gătesc asta! Așa a fost și cu ciorba de burtă pe care aproape că mă juram că nu o să o gătesc niciodată și după prima încercare, m-am simțit chef la noi în bucătărie și așa a fost acum și cu dulceață de cireșe.

 

Compot am mai făcut, prăjitură cu vișine sau cireșe bifez în fiecare vară, dar dulceață neah..să stau eu atât după fructe să fiarbă? N-am răbdare! Așa că atunci când a sunat să mă anunțe că a cumpărat mai multe kilograme de cireșe ca să facem și noi dulceață, nu știam cum să reacționez. Mai întâi am început să mă plâng că n-am răbdare, că durează. Apoi că nu am rețeta, dar partea asta a rezolvat-o imediat mama. Am zis inclusiv că mă angajez să le mănânc pe toate doar să nu se strice și să nu fac dulceața. Dar când le-am văzut așa frumoase, n-am avut încotro și dăi și curăță, spală, scoate sâmburi și cu mama în telefon și rețeta pe foaie am început.

 

Am folosit Gelfix ca să fiarbă mai repede și să rămâna fructele mai întregi. Nouă așa ne place dulceața. Cam la un kilogram de fructe am pus 500 g de zahăr și un plic de Gelfix. Așa era rețeta, am executat-o militărește.

 

Ce ziceam la început? “Facem și noi dulceață”? Uite-mă cum fac! Dar e ghinionul meu că am ajuns iar prima acasă de la serviciu. Cât timp am păzit efectiv dulceață, amestecând să nu se prindă de recipient, am mai dat fuga să pregătesc și borcanele și să fac puțină curățenie în bucătărie, o obsesie de-a mea. Și dacă tot nu puteam să părăsesc linia întâi am pregătit și masa de seară, cartofi pai cu chifteluțe și salată cu roșii, castraveți și ceapă roșie.

 

Când am terminat dulceața sau mai exact când am crezut eu că e gata, s-a auzit și cheia în ușă. La fix pentru degustare. I-a plăcut!

 

Data viitoare e rândul lui. Am zis!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *